Lucian Andrei Filip

citate

O bibliotecă privată. O hartă de minți.

Autori, cărți citite și citate extrase, organizate într-o arhivă culturală personală. O bibliotecă privată și o hartă de minți care încă mai conduc conversația.

Homer

sec. VIII î.Hr.

Eroismul ca formă de luciditate în fața morții.

Iată, îți spun, iară tu ia aminte și jură-mi pe dată.
· mânie· onoare· destin· nostalgie

2 cărți în arhivă →

Pitagora

cca. 570 — 495 î.Hr.

Numărul ca formă a divinității și măsura tuturor lucrurilor.

Trebuie să alungăm prin toate mijloacele boala din trup, neștiința din suflet, abuzul din pântece, dezbinarea din cetate, fățărnicia din familie, și din toate lipsa de măsură.
· număr· armonie· transmigrație· purificare

1 carte în arhivă →

Buddha (Siddhartha Gautama)

563 î.Hr. — 483 î.Hr.

Calea de mijloc — încetarea suferinței prin observarea atentă a minții.

1. All that we are is the result of what we have thought: it is founded on our thoughts, it is made up of our thoughts.
· cele patru adevăruri nobile· calea de mijloc· anatta· anicca

2 cărți în arhivă →

Confucius

551 — 479 î.Hr.

Etica măsurii — guvernarea de sine ca fundament al guvernării lumii.

Learning without thought is naught; thought without learning is dangerous.
· junzi· ren (omenie)· ritual· învățare

1 carte în arhivă →

Lao Tzu

VI î.Hr. — V î.Hr.

Wu wei — acțiunea fără efort, înțelepciunea Căii.

The Tao that can be understood cannot be the primal, or cosmic, Tao, just as an idea that can be expressed in words cannot be the infinite idea.
· Tao· wu wei· ying-yang· simplitate

1 carte în arhivă →

Herodot

c. 484 — c. 425 î.Hr.

Părintele istoriei — narator și anchetator al lumii cunoscute.

Multe din câte au fost mari odinioară cu timpul și-au pierdut strălucirea, pe când altele, mari în vremea mea, altădată au fost neînsemnate.
· istorie· soartă· războiul medic· etnografie

1 carte în arhivă →

Xenophon

430 î.Hr. — 354 î.Hr.

Socrate văzut prin ochii unui soldat — etica drept disciplină de viață.

…the words and deeds of a wise man are alike expressions of his thought.
· Socrate· virtute civică· etică practică· conducere

2 cărți în arhivă →

Platon

428 î.Hr. — 348 î.Hr.

Filosofia ca dialog — gândirea care se cunoaște întrebându-se.

The unexamined life is not worth living.
· dialog socratic· anamneză· Forme· suflet

7 cărți în arhivă →

Sun Tzu

sec. V î.Hr.

Strategia ca formă supremă de inteligență practică — a învinge fără să lupți.

Întreaga artă a războiului se bazează pe înșelătorie.
· strategie· înșelătorie· cunoașterea adversarului· economie de forță

1 carte în arhivă →

Aristotel

384 — 322 î.Hr.

Cunoașterea ca disciplină a categoriilor care structurează Ființa.

It is by themselves changing that substances admit contrary qualities.
· categorii· substanță· logică· predicație

2 cărți în arhivă →

Epicurus

341 î.Hr. — 270 î.Hr.

Plăcerea ca absență a tulburării — și moartea ca non-eveniment.

1. A happy and eternal being has no trouble himself and brings no trouble upon any other being; hence he is exempt from movements of anger and partiality, for every such movement implies weakness
· ataraxia· plăcere· frica de moarte· atomism

1 carte în arhivă →

Marcus Tullius Cicero

106 î.Hr. — 43 î.Hr.

Elocvența ca formă de virtute civică.

Fizica însăși și matematica și toate obiectele particulare ale celorlalte discipline despre care ai vorbit mai înainte sunt științe ale acelora care le profesează. Dar dacă cineva ar voi să le facă să strălucească prin felul expunerii ar trebui să alerge la ajutorul unui orator.
· retorică· elocvență· republică· etică civică

2 cărți în arhivă →

Seneca

c. 4 î.Hr. — 65 d.Hr.

Filosofia ca exercițiu zilnic al timpului bine trăit.

Nu avem puțin timp, ci pierdem mult.
· timp· stoicism· moarte· etică practică

3 cărți în arhivă →

Epictet

50 — 135

Distincția fundamentală: ce depinde de noi și ce nu.

Things in our control are opinion, pursuit, desire, aversion, and, in a word, whatever are our own actions. Things not in our control are body, property, reputation, command, and, in one word, whatever are not our own actions. The things in our control are by nature free, unrestrained, unhindered; but those not in our control are weak, slavish, restrained, belonging to others.
· stoicism· voință· diairesis· libertate interioară

3 cărți în arhivă →

Marcus Aurelius

121 — 180

Stoicismul ca disciplină interioară a împăratului care se cercetează singur.

A acționa unii împotriva altora este împotriva naturii.
· stoicism· rațiune· datorie· memento mori

1 carte în arhivă →

Sextus Empiricus

c. 160 — c. 210

Scepticism pirronian — suspendarea judecății ca formă de eliberare interioară.

The person who is indefinite about things good or bad in their nature neither flees nor pursues anything intensely, and for this reason has tranquility.
· scepticism· epoché· ataraxie· experiență

1 carte în arhivă →

Niccolò Machiavelli

1469 — 1527

Politica eliberată de morală — analiza lucidă a puterii așa cum este.

Oricine dorește să înțeleagă ce va urma trebuie să înțeleagă ce a fost; căci toate lucrurile lumești din toate timpurile au un corespondent în antichitate.
· putere· virtù· fortuna· realism politic

1 carte în arhivă →

Michel de Montaigne

1533 — 1592

Eseul ca metodă: să te cercetezi pe tine însuți pentru a înțelege omul.

Distinguo este termenul suprem al logicii mele.
· nestatornicie· obicei· cunoaștere de sine· scepticism

1 carte în arhivă →

François de La Rochefoucauld

1613 — 1680

Ceea ce numim virtute este, de cele mai multe ori, vanitate care s-a deghizat cu pricepere.

Our virtues are most frequently but vices disguised.
· amor-propriu· vanitate· ipocrizie· pasiune

1 carte în arhivă →

Blaise Pascal

1623 — 1662

Trestia gânditoare — măreția și mizeria omului în aceeași frază.

Cei mai mulți oameni sunt leneși în gândire, lipsiți de curiozitate, absorbiți de vanități și indiferenți în emoții.
· condiția umană· credință· rațiune și inimă· distracția (divertissement)

1 carte în arhivă →

Gottfried Wilhelm Leibniz

1646 — 1716

Lumea ca cea mai bună combinație posibilă de adevăruri prime.

Există dar o infinitate de Lumi Posibile, din care Dumnezeu nu avea să aleagă decât pe cea mai bună.
· adevăruri prime· monade· cea mai bună lume posibilă· rațiune suficientă

1 carte în arhivă →

Voltaire

1694 — 1778

Rațiunea ca instrument civic — și ca formă de eleganță.

Oamenii, atât în propriile opinii, cât și în propriile comportamente, își urmează rareori principiile, și că sistemele lor, la fel ca și viețile lor, sunt contradictorii.
· Iluminism· rațiune· toleranță· fizică newtoniană

2 cărți în arhivă →

Benjamin Franklin

1706 — 1790

Sârguința, frugalitatea și prudența ca infrastructură morală a libertății.

Employ thy time well, if thou meanest to gain leisure; and, since thou art not sure of a minute, throw not away an hour.
· sârguință· timp· datorie· frugalitate

1 carte în arhivă →

David Hume

1711 — 1776

Scepticism radical aplicat religiei naturale și obiceiurilor minții.

Privirile noastre asupra lumii sunt mai degrabă obiceiuri ale minții decât adevăruri demonstrate.
· scepticism· religie naturală· cauzalitate· empirism

1 carte în arhivă →

Paul-Henri Thiry, baron d'Holbach

1723 — 1789

Materialismul radical al Iluminismului: omul și moralitatea explicate fără Dumnezeu și fără supranatural.

Omul liber este cel care are cele mai puține prejudecăți.
· materialism· ateism· prejudecată· fericire

1 carte în arhivă →

Adam Smith

1723 — 1790

Ordinea economică se naște din interesul individual, nu din intenția binefăcătorului.

Oamenii nu vor bani de dragul banilor, ci pentru ceea ce pot cumpăra cu ei.
· mâna invizibilă· diviziunea muncii· libertate economică· interes propriu

2 cărți în arhivă →

Immanuel Kant

1724 — 1804

Imperativul categoric — moralitatea ca formă a rațiunii libere.

Acolo unde muncile nu se deosebesc și nu se divizează astfel, fiecare fiind bun la toate, meșteșugurile se află în cea mai mare barbarie.
· imperativ categoric· autonomie· datorie· rațiune practică

2 cărți în arhivă →

Johann Wolfgang von Goethe

1749 — 1832

Cunoașterea ca privire formată — nu separare a observatorului de fenomen, ci educație a simțirii.

Every act of seeing leads to consideration, consideration to reflection, reflection to combination.
· culoare· lumină· fenomenologie· Urphänomen

1 carte în arhivă →

William Blake

1757 — 1827

Două stări ale sufletului: inocență și experiență, cer și iad în om.

Cruelty has a human heart, And Jealousy a human face.
· inocență· experiență· mistică· critica religiei

2 cărți în arhivă →

Arthur Schopenhauer

1788 — 1860

Voința oarbă ca esență a lumii — și retorica drept anatomie a iluziilor sale.

Adevăratul concept al dialecticii este cel amintit mai sus: o scrimă spirituală.
· voință· reprezentare· pesimism· eristică

10 cărți în arhivă →

Ralph Waldo Emerson

1803 — 1882

Încrederea în sine — gândirea ca formă de demnitate spirituală.

The world is upheld by the veracity of good men: they make the earth wholesome.
· transcendentalism· self-reliance· sufletul universal· natură

1 carte în arhivă →

John Stuart Mill

1806 — 1873

Libertatea individuală ca singură condiție a unei rațiuni vii.

The only freedom which deserves the name, is that of pursuing our own good in our own way.
· libertate· individualitate· utilitarism· libertate de exprimare

4 cărți în arhivă →

Henry David Thoreau

1817 — 1862

Conștiința individuală ca putere mai înaltă decât statul. Trupul perfect, viața deliberată, refuzul compromisului.

Trebuie să-ți câștigi existența iubind.
· nesupunere civică· conștiință· libertate· muncă

1 carte în arhivă →

Lev Tolstoi

1828 — 1910

O credință fără biserici, o morală fără autoritate.

Viața nu e în mișcare, ci palpabilă, freamătă în fiecare ființă.
· Dumnezeu interior· conștiință· non-violență· credință fără dogmă

1 carte în arhivă →

S. Weir Mitchell

1829 — 1914

Tratamentul nevrasteniei prin odihnă, hrană și disciplină — medicina interioară a secolului al XIX-lea.

To gain in fat is, in the feeble, nearly always to gain in blood.
· nevrastenie· odihnă· nutriție· corp și nervi

1 carte în arhivă →

Lewis Carroll

1832 — 1898

Logica deghizată în joc. Absurdul ca formă superioară de claritate.

Who in the world am I?
· identitate· absurd· logică· limbaj

2 cărți în arhivă →

Friedrich Nietzsche

1844 — 1900

Voința de putere ca formă fundamentală a vieții.

Trebuie să mai ai haos în tine ca să poți naște o stea care dansează.
· voința de putere· eterna reîntoarcere· moartea lui Dumnezeu· supraomul

12 cărți în arhivă →

Gottlob Frege

1848 — 1925

Gândirea nu este un proces psihologic, ci o relație cu adevăruri obiective.

A proposition may be thought, and again it may be true; let us never confuse these two things.
· logică· antipsihologism· concept și obiect· număr

2 cărți în arhivă →

Mihai Eminescu

1850 — 1889

Poezia ca metafizică a nimicului și a dorului fără obiect.

Dar așa ne e destinul, Vitreg prea adeseori, Unui lumea i-acordează, Iar pe altul îl botează Cu-a lui rouă de plînsori.
· nimicul· moartea· dor· istorie

1 carte în arhivă →

Sigmund Freud

1856 — 1939

Inconștientul ca scenă principală — eul nu mai e stăpân în propria casă.

fear is stronger than the pleasure
· inconștient· sexualitate· vis· transfer

9 cărți în arhivă →

Nikola Tesla

1856 — 1943

Invenția ca formă supremă a libertății omului asupra materiei.

Originalitatea înflorește în izolarea fără influențe exterioare, care nenorocesc mintea creativă.
· invenție· electricitate· intuiție· singurătate creatoare

1 carte în arhivă →

Alfred North Whitehead

1861 — 1947

Civilizația avansează prin numărul de operații importante pe care le putem face fără să ne mai gândim la ele.

Civilization advances by extending the number of important operations which we can perform without thinking about them.
· matematică· abstracție· simbolism· lege a naturii

1 carte în arhivă →

Bertrand Russell

1872 — 1970

Rațiunea ca formă de demnitate — și de eliberare de frică.

If everything must have a cause, then God must have a cause.
· rațiune· scepticism· etică laică· logică

20 cărți în arhivă →

Sri Aurobindo

1872 — 1950

Yoga integrală — coborârea conștiinței divine în materia umană.

A quiet mind does not mean that there will be no thoughts or mental movements at all, but that these will be on the surface and you will feel your true being within separate from them, observing but not carried away, able to watch and judge them and reject all that has to be rejected and to accept and keep to all that is true consciousness and true experience.
· yoga integrală· conștiință· transformare· supramintal

1 carte în arhivă →

Napoleon Hill

1883 — 1970

Gândul disciplinat ca formă de capital.

La analiza finală, atât angajatorul, cât și angajatul său sunt angajații publicului pe care îl servesc.
· scop precis· disciplina gândului· muncă servită publicului· bani ca efect

1 carte în arhivă →

Franz Kafka

1883 — 1924

Existența ca proces fără apărare: alienarea ca formă elementară a vieții moderne.

Calm consideration was much better than rushing to desperate conclusions.
· alienare· metamorfoză· autoritate· vinovăție

1 carte în arhivă →

Erwin Schrödinger

1887 — 1961

Fizica și filosofia ca singură întrebare despre real.

Socially and morally dangerous misgivings may spring, and occasionally have sprung—not, of course, from people knowing too much—but from people believing that they know a good deal more than they do.
· mecanică cuantică· filosofia naturii· presocraticii· viață

2 cărți în arhivă →

Dale Carnegie

1888 — 1955

Vorbirea în public ca disciplină a clarității și curajului.

If you cannot speak with conviction, be silent.
· retorică· vorbire în public· convingere· disciplină

1 carte în arhivă →

Ludwig Wittgenstein

1889 — 1951

Limitele limbajului meu sunt limitele lumii mele.

The limits of my language mean the limits of my world.
· logică· limbaj· fapt atomic· tăcere

1 carte în arhivă →

J.R.R. Tolkien

1892 — 1973

Tot ce avem de hotărât este ce facem cu timpul care ne este dat.

All we have to decide is what to do with the time that is given us.
· timp· putere· prietenie· curaj

2 cărți în arhivă →

Norbert Wiener

1894 — 1964

Cibernetica — știința controlului și comunicării, în mașină și în viață.

Este datoria savantului — precum și a omului de litere inteligent și cinstit, a preotului inteligent și cinstit — să fie de acord cu experimentarea opiniilor eretice și interzise, chiar dacă, în cele din urmă, le dezaprobă.
· cibernetică· feedback· învățare automată· etică tehnologică

1 carte în arhivă →

Aldous Huxley

1894 — 1963

Civilizația ca distopie suavă: comoditatea poate fi mai opresivă decât tirania.

Idealul Ordinii naște tiranie, iar idealul Frumuseții, monștri și violență.
· distopie· ordine și libertate· tehnică și suflet· cunoaștere și ignoranță

2 cărți în arhivă →

Jiddu Krishnamurti

1895 — 1986

Eliberarea de cunoscut — observarea fără observator.

A te observa pe tine însuți presupune o mare libertate interioară.
· observarea de sine· libertate interioară· frică· tipare condiționate

1 carte în arhivă →

Antoine de Saint-Exupéry

1900 — 1944

Esențialul este invizibil pentru ochi.

Oamenii mare nu înțeleg niciodată nimic singuri și e obositor pentru copii să le tot dea explicații.
· copilărie· prietenie· responsabilitate· esențial invizibil

1 carte în arhivă →

John von Neumann

1903 — 1957

Mintea care a unificat logica, matematica și calculul.

Logica și matematica din sistemul nervos central, atunci când sunt privite ca limbaje, trebuie să fie cu totul diferite de limbajele la care se referă experiența noastră obișnuită.
· cibernetică· matematică· computer· sistem nervos

1 carte în arhivă →

George Orwell

1903 — 1950

Limba ca prim teritoriu al puterii — și ultimul al libertății.

Orthodoxy means not thinking—not needing to think. Orthodoxy is unconsciousness.
· totalitarism· limbaj politic· propagandă· libertate

2 cărți în arhivă →

Constantin Noica

1909 — 1987

Cultura ca al cincilea element în care omul își are existența — devenire întru ființă.

Trebuie să ieșim, în viață, din timpul rotitor, spre a ne prinde, fiecare pe măsura sa, în timpul rostitor al devenirii întru ființă.
· devenire întru ființă· cultură· limba română· Eminescu

2 cărți în arhivă →

Albert Camus

1913 — 1960

Absurdul nu este o concluzie, ci un punct de plecare: trebuie să ne imaginăm Sisif fericit.

Absurdul este rațiunea lucidă care își constată limitele.
· absurd· luciditate· rațiune· speranță

2 cărți în arhivă →

Alan Watts

1915 — 1973

Înțelepciunea de a accepta nesiguranța ca substanță a vieții.

Pentru a ajunge la adevăr trebuie să ne debarasăm de cunoaștere.
· nesiguranță· Zen· taoism· prezent

1 carte în arhivă →

Neagu Djuvara

1916 — 2018

Istoria ca exercițiu de luciditate, nu ca instrument de mitologie națională.

Nimic nu servește mai bine țara decât cunoașterea (sau recunoașterea) adevărului.
· istorie· identitate națională· civilizație· monarhie

1 carte în arhivă →

Alexandru Dragomir

1916 — 2002

Filozofia ca formă de viață discret asumată — gândirea în clandestinitate.

În fond, eu fac o teză de doctorat la Dumnezeu.
· fenomenologie· gândire clandestină· existență· Dumnezeu

1 carte în arhivă →

Richard P. Feynman

1918 — 1988

Plăcerea de a descoperi cum funcționează lumea — fizica drept artă vie.

Toate lucrurile sunt alcătuite din atomi — mici particule care se mișcă continuu, atrăgându-se una pe alta când sunt la mică distanță, respingându-se când sunt înghesuite una într-alta.
· fizică cuantică· metodă științifică· pedagogie· curiozitate

1 carte în arhivă →

Isaac Asimov

1920 — 1992

Psihoistoria — speranța că legile colective ale comportamentului uman pot fi înțelese cu rigoarea fizicii.

The laws of history are as absolute as the laws of physics.
· psihoistorie· imperiu· decadență· rațiune și mit

5 cărți în arhivă →

Frank Herbert

1920 — 1986

Ecologia ca metafizică — și frica drept ucigașa minții.

I must not fear. Fear is the mind-killer.
· frică· ecologie· putere· religie

1 carte în arhivă →

Benoît Mandelbrot

1924 — 2010

Geometria fractală — o nouă limbă pentru forma reală a naturii.

Clouds are not spheres, mountains are not cones, coastlines are not circles.
· geometrie fractală· auto-similaritate· haos· morfologie

2 cărți în arhivă →

Edward O. Wilson

1929 — 2021

Biofilia — dragostea pentru viu ca trăsătură evoluționară.

Natura reprezintă tot ce se află pe planeta Pământ care nu are nevoie de noi și poate funcționa independent.
· biofilie· biodiversitate· evoluție· ecologie

1 carte în arhivă →

Steven Weinberg

1933 — 2021

Modelul standard al fizicii și o istorie modernă a cunoașterii.

Cercetarea actuală poate fi ajutată și limpezită de cunoașterea trecutului ei, iar pe unii savanți cunoașterea istoriei științei îi stimulează în activitatea lor.
· istoria științei· fizică modernă· metodă· Renaștere

1 carte în arhivă →

Carl Sagan

1934 — 1996

Scepticismul ca formă de bunătate — apărare împotriva credinței ușoare.

Este mult mai bine să înțelegi Universul așa cum este în realitate decât să persiști în iluzie, oricât de satisfăcătoare și de liniștitoare ar putea fi aceasta.
· scepticism· metodă științifică· cosmos· educație

2 cărți în arhivă →

Daniel Kahneman

1934 — 2024

Mintea lucrează în două registre — și niciunul dintre ele nu e ceea ce credem că este.

We are often confident even when we are wrong, and an objective observer is more likely to detect our errors than we are.
· sistem 1 / sistem 2· euristici· biasuri cognitive· decizie

2 cărți în arhivă →

Richard Dawkins

n. 1941

Selecția naturală — singurul ceasornicar, dar unul orb.

Oricât de multe moduri de a fi viu există, cu siguranță există mult mai multe moduri de a fi mort, sau cel puțin neviu.
· selecție naturală· evoluție cumulativă· design fără designer· gena

3 cărți în arhivă →

Daniel Dennett

1942 — 2024

Conștiința și libertatea explicate fără magie — dar fără a se pierde nimic esențial.

It is a small step to calling the information possessed the computer’s beliefs, its goals and subgoals its desires.
· conștiință· liber arbitru· intenționalitate· evoluție culturală

5 cărți în arhivă →

Stephen W. Hawking

1942 — 2018

Universul ca problemă deschisă — cosmologia drept formă de meditație.

Ne vedem de viața noastră zilnică neînțelegând aproape nimic despre lume.
· Big Bang· găuri negre· săgeata timpului· cosmologie

2 cărți în arhivă →

Daniel Dennett

1942 — 2024

Conștiința ca proces, nu ca esență.

When we understand consciousness — when there is no more mystery — consciousness will be different, but there will still be beauty, and more room than ever for awe.
· conștiință· minte· funcționalism· heterofenomenologie

1 carte în arhivă →

Gabriel Liiceanu

n. 1942

Singura mântuire posibilă este nebunia de a gândi cu mintea ta.

Adevărul e că gânditorii nu fac parte din rândul lumii. Dar trebuie să învețe să reintre în rândul ei rămânând gânditori.
· gândire proprie· prostie· ideologie· libertate interioară

3 cărți în arhivă →

Ed Catmull

n. 1945

Cultura unui studio creativ — protejarea ideilor fragile de instinctul corporativ.

Indiferent de cât de multă atenție dedici părții artistice, perfecțiunea vizuală adesea nu contează, dacă povestea e spusă greșit.
· proces creativ· leadership· candoare· frică instituțională

1 carte în arhivă →

Daniel Goleman

n. 1946

Inteligența emoțională ca formă esențială de inteligență.

Sămânța impulsurilor este o dorință arzătoare de exprimare prin acțiune.
· emoție· auto-conștiință· empatie· reglare emoțională

1 carte în arhivă →

Michio Kaku

n. 1947

Viitorul ca extensie naturală a fizicii — civilizația ca proiect cosmic.

Oricare doi oameni au ADN-ul aproape identic. În schimb, între doi cimpanzei sunt mai multe diferențe genetice decât am găsi la întreaga populație umană.
· fizică teoretică· viitor· civilizații de tip Kardashev· explorare spațială

1 carte în arhivă →

Andrzej Sapkowski

n. 1948

Fantasy ca laborator moral pentru lumi care nu mai cred în destin.

Destiny alone is insufficient, it’s too little. Something more is needed.
· destin· alegere morală· monștri și oameni· cinism etic

1 carte în arhivă →

Andrei Pleșu

n. 1948

Cultura ca spațiu al întâlnirii — nu al bătăliei.

Cultura nu e un spațiu de bătaie. E un spațiu al întâlnirii, al prieteniei.
· nuanță· biserică· elite· rezistență prin cultură

3 cărți în arhivă →

Andrei Cornea

1952 —

Filosofie clasică citită cu atenție filologică și gândire vie.

Senzația e deopotrivă „stupidă" și „inocentă", comunicând, tocmai de aceea, întotdeauna adevărul.
· filosofie antică· epicurism· platonism· filologie clasică

1 carte în arhivă →

Cristian Tudor Popescu

n. 1956

Singurul lucru pe care omul îl poate iubi cu adevărat este Ideea.

Individul uman nu se simte bine în prezența Sinelui.
· Ideea· tehnologie· profeție· Sine

2 cărți în arhivă →

Horia-Roman Patapievici

n. 1957

Cultura nu există fără o piață a ideilor — fără circulație, fără adevăr, fără dezbatere reală.

Cei care ratează ne învață ce anume trebuie evitat și cum, iar cei care nimeresc ne arată pe unde trebuie să pășim și cât de departe.
· piața ideilor· adevăr· cultură· spațiu public

1 carte în arhivă →

Neil deGrasse Tyson

n. 1958

Cosmosul ca fundal moral — perspectiva care vindecă proporțiile.

Universul nu are nicio obligație să fie pe înțelesul tău.
· cosmologie· popularizarea științei· perspectivă cosmică· metoda științifică

1 carte în arhivă →

Nassim Nicholas Taleb

n. 1960

Antifragilitatea — ceea ce câștigă din dezordine, volatilitate și șoc.

Iei decizii în funcție de fragilitate, nu de probabilitate.
· antifragilitate· lebăda neagră· via negativa· skin in the game

4 cărți în arhivă →

Scott Galloway

n. 1964

Capitalismul digital ca religie laică — și anatomia celor patru imperii care îi servesc liturghia.

Calea către bogăție înseamnă să trăiești sub nivelul câștigurilor și să investești în active producătoare de venit.
· capitalism digital· monopol· carieră· disciplină

1 carte în arhivă →

Sam Harris

n. 1967

Conștiința examinată fără consolări metafizice.

Liberul arbitru este o iluzie. Voințele noastre nu sunt pur și simplu ale noastre.
· liber arbitru· conștiință· religie· etică seculară

3 cărți în arhivă →

Peter Thiel

1967 —

Inovația adevărată merge de la zero la unu, nu de la unu la n.

The most contrarian thing of all is not to oppose the crowd but to think for yourself.
· startup· monopol· inovație· contrarianism

1 carte în arhivă →

Siddhartha Mukherjee

n. 1970

Gena ca biografie — și ca destin negociabil.

Oamenii nu au diferit niciodată prea mult ca intelect, ci doar ca zel și muncă îndârjită.
· genă· ereditate· evoluție· boală

1 carte în arhivă →

Drew Karpyshyn

1971 —

Science fiction filosofic: ciclul, sfârșitul și posibilitatea unei conștiințe sintetice.

The cycle continues. Each civilization brings change, yet the works of our kind are eternal.
· science fiction· conștiință sintetică· cicluri civilizaționale· transumanism

1 carte în arhivă →

Reza Aslan

n. 1972

Religia ca antropomorfism — Dumnezeu construit după chipul nostru.

Credința este o alegere. Dacă cineva spune altceva, încearcă să te convertească.
· origini ale religiei· antropomorfism· monoteism· credință și creier

1 carte în arhivă →

Cristian Presură

n. 1973

Știința ca disciplină a incertitudinii — și ca formă de bucurie.

Trăim în incertitudinea adevărului și trebuie să ne obișnuim cu asta.
· incertitudine· metodă științifică· creier și conștiință· experiment

2 cărți în arhivă →

Theodor Paleologu

n. 1973

Patologia puterii este lucrul cel mai bine distribuit din lume.

Adevărul este remediul împotriva patologiei puterii, cu condiția să întâlnească un suflet fundamental pios.
· patologia puterii· populism· democrație· follower

1 carte în arhivă →

Mai Thi Nguyen-Kim

n. 1987

Chimia ca limbă comună a lumii — totul este reacție.

Putem lua decizii bune doar când înțelegem cu adevărat problemele.
· chimie· termodinamică· comunicarea științei· scepticism informat

1 carte în arhivă →

Michael Zeno

n.d.

Meditația ca exercițiu zilnic, demitizat, accesibil.

As with anything, be patient with yourself; as long as you continue to try to progress forward there is never a reason to be hard on yourself when learning something new.
· meditație· atenție· respirație· practică zilnică

1 carte în arhivă →

Cassius Amicus

n.d.

Reluarea contemporană a doctrinelor epicuriene.

Alternate Translations: Bailey: The blessed and immortal nature knows no trouble itself nor causes trouble to any other, so that it is never constrained by anger or favor. For all such things exist only in the weak.
· epicureism· ataraxia· atomism· etică laică

1 carte în arhivă →