Sceptic să rămâi mereu

A fi real și-adevărat,

Nu-nseamnă

Să fii diferit tot timpul,

Ci să cunoști

Când ai făcut ceva,

Sau, că te-ai comportat cumva,

Ori, chiar și ce ai spus,

E bine să admiți

Că e adevărat.

Tu poți să fii tot timpul diferit,

Căci circumstanțele

Te activează,

Mediul, e cel ce stările ți le aduce,

Și chiar emoțiile

Din sinea ta,

Toate acestea

Te formează pe moment,

Chiar dacă în adânc

Tu nu te schimbi,

Căci în esență

Tu vei fi același.

Dacă acum eu

Vesel vreau să fiu,

De ce să fiu posac și serios?

Căci nu mai bine

Ești ce trebuie să fii acum,

Decât să-ncerci

Să fii ceva ce ți-ai propus?

Ori, și mai grav,

Ce alții ți-au tot spus că ești?

Tu fii acum ce simți că ești,

Nu încerca să te cuprinzi,

Cât ești în tot întregul tău,

Căci niciodată

Nu vei fi la fel,

Și niciodată

Nu vei mai simți,

Ce simți acuma,

În acest moment,

Ci doar în amintiri vei fi,

Ce tu ai fost cândva,

Ori doar, în mintea ta tu ești,

Ceva ce-n cărți tu ai citit!

Sau, poate că de fapt,

Tu nu faci altceva decât,

Acest moment să îl repeți,

Dar vai!

Acest moment a dispărut!

Un altul tu ai devenit, sau,

Tot același ești mereu,

Ce se repetă-n infinit!

Tu prost e necesar să fii,

Doar uneori, și nu tot timpul,

Iar alteori, deștept să fii,

Și să gândești

Adânc și plin!

Dar amintește-ți tu mereu,

Tot ce tu vezi,

Simți și percepi,

E mintea ta,

E lumea ta,

E Universul tău!

Lărgește-ți orizonturile-acum,

Citește și învață,

Dar și mai mult

Observă și trăiește,

Simte și analizează-n jur,

Dar nu să judeci,

Ci să vezi,

Cum vălul ceței tot dispare,

Și lumea tot mai clar

Se afișează.

Secretul, este să-nțelegi,

Că haosul

E cel ce guvernează!

Tu veșnic vei fi existat,

Căci tu ești clipa,

Tu ești prezentul,

Tu ești ce se întâmplă-acum!

Și nu-i aceasta ce-i frumos?

Să știi că nu este final,

Ci că te-nvârți la infinit

Și totul este un mister?

Acesta-i marele secret,

Mister și Haos

Vom avea mereu,

Cu cât descoperim mai mult,

Cu-atât este misterul mai adânc,

Și Haosul mereu va fi prezent!

Dar dulce este căutarea,

O explorare fără de sfârșit,

O scotocire nu pentru finalizare,

Ci scopul este prospectarea!

Nu îți dori să-nchei vreun scop,

Ci caută să înțelegi mai mult,

Și să cunoști neîncetat.

Acesta este rolul tău,

E să trăiești și să observi!

Și veșnic curios tu să rămâi,

Dar nu față de ce-ți spun alții,

Ci lumea singur să o cauți!

Căci altul are o părere,

În limita pe care-o duce,

De ce să iei tu de la el?