— arhitectură internă
Sisteme personale.
Arhitecturi personale de lucru, gândire, organizare și construcție a sensului. Mai puțin productivitate, mai multă geometrie internă.
Meditația
Treizeci de minute zilnice dedicate eliberării minții de cunoscut, și intrarea spiritului în necunoscut. Din 2019 meditația face parte din rutina mea zilnică, ajungând în trecut și la două ore de meditație. Am rămas la o rutină de 30 de minute de meditație practicată aproape zilnic, rareori întâmplându-se să nu meditez.
Yoga
Exerciții de echilibristică fizică și mentală. Între 15 și 20 de minute zilnice pentru tonifierea mușchilor și consolidarea spiritului. La fel ca și meditația, practic yoga de prin 2019.
Calistenice
Așa cum creierul are nevoie de lectură pentru a se menține sănătos, tot astfel și corpul are nevoie de exerciții fizice pentru a nu se degrada mai repede decât trebuie. Aproximativ 30 de minute de exerciții fizice, aproape în fiecare zi. Calistenicele au intrat în rutina zilnică undeva prin 2020, când am simțit că am nevoie și de puțină masă musculară, nu doar de un corp tonifiat.
Intermitent Fasting
Nassim Nicholas Taleb m-a introdus pentru prima dată în lumea fastingului, undeva prin 2020. Astfel că, încă de pe atunci, echilibrul pentru mine înseamnă că nu mănânc nimic timp de 16-24 de ore, consumând doar apă, cafea și ceai, urmând apoi fie o masă, fie două, într-un interval de 8 ore, apoi din nou post.
Cititul
Primul meu contact real cu literatura a fost prin facultate, când am citit Osho și Dostoievski, dar pe atunci nu eram îndeajuns de copt încât să-mi formez un obicei cu privire la lectură. Astfel că, în 2019 am început să citesc aproape zilnic, ajungând uneori chiar și la 4 ore de lectură zilnică, reușind într-un an să citesc 60 de cărți, adică o medie de 4 pe săptămână. Cititul va rămâne mereu o prioritate.
Scrisul
Primele cuvinte pe care le-am scris păreau că nu se leagă între ele, propozițiile se chinuiau să ia naștere, și totul era greu de înțeles chiar și de subsemnatul. În 2019 am simțit că o voce interioară dorește să se exprime, așa că am început să păstrez într-un document fiecare idee scrisă. Abia prin 2021 pot spune că frazele mele au început să aibă un sens mai profund, ideile deveneau din ce în ce mai clare și în același timp mai complicate, reușind, în Roma fiind, în decembrie 2021 să scriu și prima poezie.
Muzica
Muzica mi-a vâjâit pe la urechi chiar de mic copil, dar am devenit conștient de aceasta mult mai târziu, prin 2012-2013, când am început să ascult muzică indie / folk. Până în 2019 nu prea am mai schimbat genul, iar o dată cu meditația, am devenit mult mai conștient de ceea ce muzica poate să ne ofere, astfel că, am reușit să călătoresc în cele mai îndepărtate colțuri ale universului, ajutându-mă de muzica meditativă. În 2020 m-am îndrăgostit de muzica clasică, și mai exact, de Nocturnele lui Chopin, interpretate de Rubinstein, iar în 2023 am participat la primul meu festival, Electric Castle, unde am dat de gustul muzicii electronice, și de acolo la tot felul de varietăți. Practic, din acel moment am început să creez tot felul de playlisturi, pe care să le ascult în funcție de starea de spirit.
Dansul
Muzica și dansul se găsesc la fiecare civilizație actuală și trecută, dar pentru mine dansul ca și metodă de terapie s-a ivit odată cu Electric Castle în 2023, când am simțit cum pot pluti dansând. Omul are nevoie de muzică și dans pentru a rămâne complet, fără acestea, nu există homo sapiens.
Conversații filozofice
O conversație filozofică este aceea care te clădește, care te ridică pe o treaptă superioară a conștiinței în timpul discuției, și te lasă mai complet decât erai înainte. Nu sunt mulți oameni cu care pot experimenta astfel de momente, și nici nu trebuie să fie.
Plimbări la pas
Plimbările fără vreun scop anume sunt mai mult decât folositoarea ființelor umane, acestea sunt necesare. Încerc să am parte de aceste plimbări terapeutice zilnic, și o plimbare să fie de minim o oră, pentru că abia de la 30 de minute în sus se pune sângele în mișcare. Nu oricine îmi poate fi companie la mers, pentru că, dacă nu e persoana potrivită, prefer să mă plimb singur, și să am conversații cu mine însămi. De altfel, cele mai frumoase conversații le am cu partenera de viață, ea fiind și persoana preferată atât pentru plimbări scurte, cât și pentru plimbări lungi de ore întregi, într-un oraș necunoscut.