Poezia 6 · 24 ianuarie 2022
Clipa de acum
Eu mi-am dorit ca veșnic să trăiesc,
Dar făr să știu ce-nseamnă veșnicia,
Și nici măcar dorința nu mi-o-nțelegeam.
E viața mea perfectă fără de necaz?
Ea nu era, și totuși eu de moarte tot fugeam.
Acum, eu veșnicia am găsit,
Ea nu e cât o viață de imperiu,
Și nici măcar cât e un om pe-acest pământ,
Ci veșnic știu cum să trăiesc,
Mereu în clipa de acum.
Eu mor și mă renasc neîncetat,
Căci ăsta e secretul vieții,
Să fii tu gata să dispari,
Atunci când expirația se-ncheie.
Eu când inspir, mă nasc din nou,
Și nu pot ști ce mai urmează,
De ce contează?
Asta-i tot, inspiră și expiră,
Acolo este veșnicia.
