← caiet
Poezia 48 · 16 aprilie 2024
Neadormit, căzut spre vis
De ochii îi închid
Nimicul se arată.
Respir,
Și fug în minte,
Atât pot controla.
Ceea ce e afară
Pricep,
Dar nu percep.
Ce eu aud,
E muzică,
Dar nu când dorm.
Mă-ncearcă somnul,
Alerg,
Dar mintea nu mă lasă.
Apare gândul,
Apoi dispare,
Dar fără să-i pese.
Încep
Să mă gândesc la gând,
Dispare,
Dar nu de tot.
Îmi dă târcoale
Iarăși somnul,
Gândesc din nou,
Dar nu mă mișc.
N-am adormit,
Acum mă mișc,
Mai sunt aici.
Mă las
Purtat de haos,
E ordine,
Dar doar în mintea mea.
Citesc ce-am scris,
Cum gândul
Aduce un alt gând.
