Lucian Andrei Filip
← caiet

Poezia 63 · 27 aprilie 2025

Dragă soră mică,

Era o seară liniștită

Dar agitată pentru mama,

Eu nu știam decât că tu

Urmează să apari.

Cum ai venit pe lume

Nu am știut atunci,

Nimic din tot ce simt

Nu a murit acum.

Ca un arici cu țepii moi

În brațe te țineam,

Gândindu-mă că vrei

Iubirea mea de frate.

Mult mai târziu am înțeles,

Că nu ești chelneriță,

Ce fuge și aduce

Mâncarea pe la mese.

Atât putut-am eu să scot

Dintr-o durere de măsea,

O poezie-ntârziată,

Și-o dragoste ascunsă.

Oricât de des mă vei uita,

De tot atâtea ori voi apărea,

Pe prima pagină din carte,

Să-ți amintesc că ai un frate.