Computerul și Creierul

…logica și statistica ar trebui privite în primul rând, dar nu exclusiv, ca instrumente esențiale ale ‘teoriei informației’.

‘Și’ și ‘sau’ sunt operațiile de bază ale logicii. Alături de ‘nu’ (operația logică a negării), ele reprezintă un set complet de operații logice de bază — toate celelalte operații logice, indiferent cât de complexe, pot fi obținute prin combinații potrivite ale acestora.

…nimic nu se uită cu adevărat în cadrul sistemului nervos — [că] imprimările odată realizate pot fi îndepărtate din zona principală a activității nervoase, adică din centrul atenției, dar nu pot fi cu adevărat șterse…

S-a exprimat presupunerea că pragurile de simulare — sau, mai pe larg spus, criteriile de simulare — pentru diverse celule nervoase se modifică în timp în funcție de istoria anterioară a celulei respective. Astfel, utilizarea frecventă a unei celule nervoase îi poate scădea acesteia pragul de stimulate, adică poate face ca stimularea să-i devină mai ușoară — și altele de asemenea.

Este ipotetic posibil ca neutilizarea îndelungată a unui axon să îl facă pe acesta inutil pentru o utilizare ulterioară. Pe de altă parte, o utilizare prea frecventă (mai frecventă decât cea obișnuită) ar pute să scadă pragul de simulare a conexiunii pe care o reprezintă (ducând la un criteriu mai facil de simulare) pe calea respectivă. În acesta caz, din nou, anumite părți ale sistemului nervos ar fi variabile în timp și ar avea un istoric, ajungând astfel prin ele însele să reprezinte o memorie.

…având în vedere obiceiul nostru de a gândi și de a ne exprima gândurile, este extrem de dificil să redăm o situație cu adevărat complicată fără a recurge la formule și numere.

Ar fi corect să înțelegem faptul că limbajul este în mare parte un accident istoric. Limbajele umane de bază ne sunt transmise în mod tradițional sub diverse forme, dar însăși multitudinea lor dovedește că nu există nimic absolut și necesar în legătură cu ele. Exact așa cum limbi precum greaca și sanscrita sunt fapte istorice și nu necesități logice absolute, este rezonabil să presupunem că logica și matematica sunt, în mod similar, forme de exprimare istorice și accidentale. Acestea pot avea variante esențiale, adică pot exista în alte forme decât cele cu care suntem obișnuiți.

… logica și matematica din sistemul nervos central, atunci când sunt privite ca limbaje, trebuie să fie, din punct de vedere structural, cu totul diferite de limbajele la care se referă experiența noastră obișnuită. De asemenea, trebuie remarcat faptul că limbajul în cauză ar putea corespunde mai degrabă unui cod scurt, în sensul descris anterior, decât unui cod complet: atunci când discutăm matematic, s-ar putea să vorbim un limbaj secundar, construit peste limbajul primar folosit cu adevărat de sistemul nervos central. Astfel, formele exterioare ale matematicii noastre nu sunt absolut relevante din punct de vedere al evaluării identității limbajului matematic sau logic folosit cu adevărat de sistemul nervos central. Totuși, remarcile anterioare legate de siguranța și de adâncimea logică și aritmetică dovedesc că, oricare ar fi sistemul, acesta nu poate să difere considerabil de ceea ce considerăm noi, în mod conștient și explicit, a fi matematică.