— arhiva de citate
Fragmente ridicate din carte și așezate în ordinea apariției lor — sediment de gândire, nu colecție.
86 fragmente · marginalia indică pagina
- 001
„O proprietate generală a efectului de noise este că îl poți recunoaște și măsura în vreme ce nu știi nimic despre țintă ori despre bias.”
p. 17 - 002
„Nu trebuie să știm cine are dreptate ca să măsurăm cât de mult variază judecățile privind același caz. Tot ceea ce trebuie să facem ca să măsurăm efectul de noise este să privim partea din spate a țintei.”
p. 17 - 003
„Diversitatea gusturilor este bine-venită și întru totul dorită. Nimeni nu și-ar dori să trăiască într-o lume în care tuturor să le placă și să le displacă exact același lucruri. (Mă rog, aproape nimeni).”
p. 42 - 004
„Pe o piață, ca și în natură, selecția nu poate să opereze fără variație.”
p. 42 - 005
„De cele mai multe ori, cei mai mulți dintre noi trăim cu convingerea de nezdruncinat că lumea arată așa cum ni se pare nouă fiindcă așa și este.”
p. 45 - 006
„În orice moment, susținem o singură interpretare a lumii înconjurătoare și, în mod normal, investim puțin efort în conceperea unor alternative plauzibile ale ei. O interpretare este de ajuns și, în experiența noastră, ea este adevărată. Nu ne petrecem viața imaginând modalități alternative de a vedea ceea ce vedem.”
p. 45 - 007
„Adevăratele învățăminte despre omniprezența efectului de noise nu vor fi deprinse și reținute niciodată.”
p. 47 - 008
„Oriunde este prezentă judecata, există noise, iar volumul său este mai mare decât credeți.”
p. 47 - 009
„Judecata nu este sinonimă cu gândirea și a emite judecăți corecte nu este o expresie sinonimă cu a avea o judecată bună.”
p. 56 - 010
„Când o judecată țintește spre o valoare adevărată, două judecăți diferite nu pot fi amândouă adevărate.”
p. 58 - 011
„Atenția și amintirea selectivă sunt o sursă de variabilitate între oameni.”
p. 64 - 012
„Oamenii sunt foarte dornici de lovituri perfecte și foarte sensibili față de micile erori, dar nu prea le pasă de diferența dintre două erori mari.”
p. 83 - 013
„Un bun act decizional trebuie să se bazeze pe judecăți predictive obiective și precise care sunt total neafectate de speranțe și temeri sau de preferințe și valori.”
p. 85 - 014
„Când oamenii își formează o atent elaborată opinie expertă, o asociază cu temeiurile care justifică punctul lor de vedere.”
p. 100 - 015
„…dacă puteți obține opinii independente din partea altora, luați-le - această reală înțelepciune a mulțimilor are șanse mari să vă îmbunătățească judecata. Dacă nu puteți, faceți voi aceeași judecată a doua oară, ca să creați o ‘mulțime interioară’.”
p. 104 - 016
„…oamenii bine dispuși sunt în general mai pozitivi.”
p. 105 - 017
„O bună dispoziție este un noroc amestecat, iar în orice indispoziție se găsește și o parte bună.”
p. 106 - 018
„…buna dispoziție mărește posibilitatea de-a accepta primele noastre impresii ca fiind adevărate fără să le examinăm critic.”
p. 106 - 019
„…așa cum mușchii baschetbalistului nu execută niciodată exact aceleași gesturi, neuronii noștri nu operează niciodată exact în același mod. Dacă mintea noastră este un instrument de măsură, nu va fi niciodată unul perfect.”
p. 112 - 020
„Deși nu poți să nu fii aceeași persoană care erai săptămâna trecută, ești mai puțin diferit de <<tine>> cel de săptămâna trecută decât te deosebești de oricare alt individ.”
p. 113 - 021
„Efectul unui singur prim vot pozitiv este o rețetă de noise.”
p. 119 - 022
„Oamenii cred că știu ce este corect sau probabil corect, dar merg în rând cu aparentul consens al grupului sau cu opiniile primilor vorbitori, ca să rămână în grațiile grupului.”
p. 123 - 023
„Totul pare să depindă de popularitate. Am face bine să muncim din greu pentru a ne asigura că noua noastră lansare are o primă săptămână formidabilă.”
p. 127 - 024
„Încrederea excesivă este unul dintre biasurile cel mai bine documentate.”
p. 163 - 025
„…prognozele detaliate pe termen lung privind niște evenimente specifice sunt pur și simplu imposibile. Lumea este un loc plin de dezordine, în care evenimente minore pot avea grele consecințe.”
p. 165 - 026
„…ignoranța obiectivă se acumulează statornic cu cât privești mai departe în viitor.”
p. 165 - 027
„…în predicția comportamentului uman există un mare volum de ignoranță obiectivă.”
p. 167 - 028
„Negarea ignoranței este cu atât mai ispititoare când ignoranța este mare.”
p. 169 - 029
„…păstrăm o netulburată disponibilitate de a face predicții îndrăznețe despre viitor bazându-ne pe puține informații utile.”
p. 171 - 030
„Uneori ne găsim într-o stare în care așteptăm activ un anumit eveniment, care ne surprinde uneori. Dar majoritatea evenimentelor se petrec în vastul tărâm al normalității, în care evenimentele nu sunt nici pe deplin așteptate, nici deosebit de surprinzătoare.”
p. 178 - 031
„Corelația nu implică defel cauzalitatea, dar cauzalitatea implică mereu corelația.”
p. 181 - 032
„În teorie, o judecată privind riscul ar trebui să se bazeze pe o medie calculată pe termen lung. În realitate, incidentele recente primesc o mai mare greutate deoarece ne vin mai ușor în minte.”
p. 193 - 033
„Oamenii inventează frecvent raționalizări ale judecăților pe care le emit și vor crede efectiv că ei sunt cauza opiniilor lor.”
p. 196 - 034
„Oamenii stabilesc ceea ce cred consultându-și sentimentele.”
p. 196 - 035
„Indiferent de motivele adevărate ale opiniilor voastre, veți înclina să acceptați orice argument care aparent le susține, chiar și când raționamentul este greșit.”
p. 196 - 036
„Ancorarea este un efect extrem de robust și se folosește frecvent în mod deliberat în negocieri. Fie că vă tocmiți într-un bazar ori vă angajați într-o complexă negociere de afaceri, probabil veți avea un avantaj dacă faceți prima ofertă, deoarece receptorul ancorei este involuntar îndemnat să caute motive pentru care oferta voastră ar putea să fie una rezonabilă.”
p. 197 - 037
„Viața este de multe ori mai complexă decât poveștile pe care ne place nouă să le spunem despre ea.”
p. 230 - 038
„Dacă există mai multe modalități de a vedea orice situație, oamenii se vor deosebi prin modul lor de a vedea lucrurile. Oamenii pot să aleagă diferite unități de informație pentru a-și alcătui narațiunea, astfel încât sunt posibile numeroase concluzii.”
p. 231 - 039
„Dacă oamenii nu își pot imagina alternative posibile ale propriilor concluzii, în mod firesc vor presupune că alți observatori trebuie să ajungă și ei la aceeași concluzie.”
p. 231 - 040
„Nu suntem tot timpul încrezători, însă cel mai adesea suntem mai încrezători decât ar trebui să fim.”
p. 232 - 041
„Unicitatea personalităților este ceea ce îi face pe oameni capabili de inovație și creativitate sau pur și simplu interesanți, fiind o plăcere să fii în prezența lor. Dar, când vorbim despre judecată, acea unicitate nu este o calitate.”
p. 238 - 042
„Pe tărâmul normalității, evenimentele nu sunt surprinzătoare și sunt ușor de explicat.”
p. 247 - 043
„Ca orice altă poveste nesurprinzătoare, o poveste de succes își găsește singură explicația odată ce rezultatul este cunoscut.”
p. 247 - 044
„Căutarea coerenței îi face pe oameni să își formeze impresii grăbite, bazate pe probele limitate care le sunt disponibile, după care încearcă să confirme antejudecățile deja formate.”
p. 254 - 045
„…în orice operație care necesită judecată unii oameni vor fi mai performanți decât alții.”
p. 257 - 046
„…judecățile bune depinde de ceea ce știi, de cât de bine gândești și de cum gândești.”
p. 257 - 047
„Sunteți tentați să fiți de acord cu un filosof, dar îi respectați pe toți.”
p. 259 - 048
„…într-un grup oamenii siguri de ei cântăresc mai greu decât ceilalți, chiar dacă nu au niciun motiv de încredere în capacitatea lor.”
p. 260 - 049
„A fi receptiv în mod activ înseamnă să cauți în mod activ informații care contrazic ipotezele tale preexistente.”
p. 267 - 050
„…este greu să fii de acord cu realitatea dacă nu ești de acord cu tine însuți.”
p. 287 - 051
„…oriunde există judecată există și noise și mai mult decât credeți.”
p. 289 - 052
„În orice judecată unele informații sunt relevante, iar altele nu sunt.”
p. 291 - 053
„…de îndată ce știți ce gândesc alții, biasul confirmaționist vă poate determina să vă formați o impresie globală prea devreme și să ignorați informațiile care vă contrazic.”
p. 292 - 054
„Oamenii ar trebui să aibă în vedere probele care le contrazic opiniile.”
p. 301 - 055
„Este mai util să acorzi atenție oamenilor cu care ești în dezacord decât celor care sunt de acord cu tine.”
p. 301 - 056
„Mai mult creiere care conlucrează reușesc mai bine să găsească informațiile decât unul singur.”
p. 305 - 057
„Angajații foarte calificați din zilele noastre trebuie să păstreze echilibrul între niște obiective multiple, uneori contradictorii. Focalizarea doar asupra unuia dintre ele poate să producă evaluări eronate, cu efecte dăunătoare asupra motivației angajaților.”
p. 324 - 058
„Când aproape toți primesc cea mai înaltă evaluare posibilă, suntem îndreptățiți să punem la îndoială valoarea acestor evaluări.”
p. 329 - 059
„Definiția succesului nu este o problemă banală.”
p. 338 - 060
„Performanță în exercitarea unui job depinde de multe lucruri, printre care cât de repede se adaptează persoana pe care ați angajat-o la noua funcție sau de modul în care diverse evenimente din viață îi afectează munca. Mare parte dintre aceste aspecte sunt imprevizibile în momentul angajării.”
p. 340 - 061
„…primele secunde ale unui interviu reflectă exact tipul de calități superficiale pe care le asociați cu primele impresii: percepțiile grăbite se bazează în primul rând pe extraversiunea și abilitățile verbale ale candidatului.”
p. 341 - 062
„Examinatorii cu prime impresii pozitive, de exemplu, pun mai puține întrebări și tind să-i ‘vândă’ compania candidatului.”
p. 342 - 063
„Așa cum frecvent putem găsi un pattern imaginar în date aleatorii ori să ne imaginăm o formă în contururile unui nor, suntem capabili să găsim logică în niște răspunsuri total absurde.”
p. 342 - 064
„…oricât ne-ar plăcea să credem că judecata noastră despre un candidat se bazează pe fapte, modul în care interpretăm faptele este colorat de atitudini anterioare.”
p. 343 - 065
„Trebuie să introducem o structură în interviurile noastre și, mai general, în procesele noastre de selecție. Să începem prin a defini mult mai clar și mai concret ceea ce căutăm în candidați și să ne asigurăm că îi evaluăm pe toți candidații independent pe fiecare dimensiune.”
p. 349 - 066
„…oamenii nu vor să fie tratați ca și cum ar fi simple lucruri sau roți dințate într- un fel de mașinărie.”
p. 367 - 067
„Oportunitatea de a te face auzit reprezintă o indiscutabilă valoare umană.”
p. 381 - 068
„Judecata este o formă de măsurare în care instrumentul este o minte omenească.”
p. 403 - 069
„Diversitatea opiniilor este esențială pentru generarea de idei și opțiuni. Gândirea contrară opiniilor majoritare este esențială pentru inovație. O pluralitate de păreri ale criticilor de film este o trăsătură pozitivă, nu o deficiență. Dezacordurile între investitori fac piața de capital. Diferențele de strategie între companiile debutante dau piețelor posibilitatea să le selecteze pe cele mai bune.”
p. 407 - 070
„Diferențele subtile dintre oameni sunt deseori agreabile și interesante, însă diferențele devin problematice când experții operează într-un sistem care presupune consecvența.”
p. 409 - 071
„Încrederea exagerată a oamenilor în judecățile lor predictive subestimează ignoranța lor obiectivă, precum și biasurile lor.”
p. 409 - 072
„Biasurile cognitive și alte distorsiuni emoționale sau motivaționale ale gândiri sunt deseori folosite ca explicații ale unor judecăți precare. Analiștii invocă încrederea excesivă, ancorarea, aversiunea față de pierdere, biasul disponibilității și alte biasuri ca să explice deciziile cu urmări nedorite. Astfel de explicații bazate pe bias sunt satisfăcătoare, deoarece mintea omenească tânjește după explicații cauzele. Ori de câte ori ceva se termină rău, căutăm o cauză — și de multe ori o găsim. În multe cazuri cauza se va dovedi a fi un bias.”
p. 411 - 073
„Poate că nu este nimic glorios în prevenirea unei daune neidentificate, dar merită din plin să o facem.”
p. 413 - 074
„Scopul judecății este acuratețea, nu expresia individuală.”
p. 413 - 075
„…judecata nu este locul în care să ne exprimăm individualitatea.”
p. 413 - 076
„Gândiți statistic și adoptați o perspectivă externă asupra cazului.”
p. 414 - 077
„Atenția acordată marii varietăți de rezultate din trecut și redusei lor predictibilități ar trebui să-i ajute pe decidenți să își calibreze încrederea în propriile judecăți. Oamenilor nu li se poate imputa eșecul încercării lor de a prevedea imprevizibilul, dar pot fi acuzați de lipsa modestiei lor predictive.”
p. 415 - 078
„Structurați judecățile în mai multe probleme independent.”
p. 415 - 079
„Rezistați intuițiilor premature.”
p. 415 - 080
„O alegere intuitivă care urmează unei analize echilibrate și atente a dovezilor este cu mult superioară unei judecăți instantanee. Intuiția nu trebuie să fie interzisă, dar trebuie să fie informată, disciplinată și amânată.”
p. 416 - 081
„…experților care emit judecăți nu trebuie să li se furnizeze informații de care nu au nevoie și care i-ar putea biasa, chiar dacă informațiile sunt exacte.”
p. 416 - 082
„Obțineți judecăți independente de la numeroși judecători, după care agregați judecățile lor.”
p. 416 - 083
„O singură judecată este un eșantion cu doar un element, extras din populația tuturor judecăților posibile; crescând dimensiunile eșantionului se îmbunătățește precizia estimărilor. Avantajul mediei judecăților este mai departe amplificat când judecătorii posedă abilități și competențe diverse și patternuri complementare de judecată. Media judecăților emise de un grup perturbat de noise poate sfârși prin a fi mai precisă decât o judecată unanimă.”
p. 416 - 084
„Favorizați judecățile și scalele relative. Judecățile relative sunt mai puțin bruiate de noise decât cele absolute, întrucât capacitatea noastră de a clasifica obiectele pe o scală este limitată, în vreme ce capacitatea noastră de a face comparații între perechi de elemente este mult mai mare. Scalele care solicită comparații vor fi mai puțin bruiate de noise decât scalele care solicită judecăți absolute.”
p. 417 - 085
„Impunerea igienei decizionale poate fi nerăsplătită. Efectul de noise este un inamic invizibil și o victorie împotriva unui inamic invizibil nu poate fi decât o victorie invizibilă. Dar, aidoma igienei sănătății fizice, igiena decizională este vitală.”
p. 417 - 086
„Ceva noise poate să fie dezirabil, dacă variața pe care o generează dă sistemului posibilitatea de a se adapta în timp — ca atunci când efectul de noise reflectă schimbarea valorilor și a obiectivelor, declanșând o dezbatere care conduce la schimbarea în practică sau în domeniul legal.”
p. 418
