O teză de doctorat la Dumnezeu

„Un filozof poate beneficia de șansa discreției care însoțește vocația gândirii. Spre deosebire de un pianist, care este anihilat dacă i se iau pianul și sala de concerte, un filozof poate foarte bine să gândească fără să publice, mulțumindu-se să rămână o viață în preajma cărților esențiale ale filozofiei.”

„Ieșirea din clandestinitatea asumată a culturii nu se face decât prin șansă sau exigența unui Dumnezeu care iubește cultura.”

„Ceea ce-l deosebește pe fenomenolog de omul de rând este așadar o chestiune de voință. Și de efort, desigur. Trebuie să vrei să vezi un lucru dincolo de straturile de prejudecăți sub care l-a îngropat opinia comună, dincolo de deformările la care îl supunem zi de zi prin flecăreală, prin curiozitatea noastră vidă și prin ambiguitățile noastre.”

„Dacă vrei să ajungi la ființa unui lucru, trebuie să te lași ghidat de el.”

„Eu sunt viața mea, și totuși ea nu atârnă de mine.”

„Viața merge cum e ea, străină de dorințele ori gândurile mele. Firește că pot să-mi curm viața, dar asta nu schimbă nimic: doar am ucis viața, n-am schimbat-o.”

„Împărtășirea oricărei experiențe intime este sortită de la bun început eșecului. Poate că singura cale de a reuși acest lucru este iubirea, în măsura în care hotarul care desparte propriul meu de al altuia dispare în favoarea unui propriu lărgit.”

„Viața mea este a mea nu numai fiindcă se raportează la mine, ci și fiindcă îmi este dată mie s-o trăiesc.”

„Dacă viața mi-e dată ca s-o trăiesc, cum anume o voi trăi? Evident, cumva. Acest cum îmi trăiesc viața este obârșia însăși a libertății.”

„Viața e un ‘bun’ consumabil și care se consumă singur, vrând-nevrând, și asta e tot ce avem.”

„În viața de toate zilele facem ceva, mergem, venim și suntem astfel în întregul existenței, fără să ne gândim la existență. Doar uneori, poate noaptea privind cerul înstelat, de pe vârful muntelui, ne dăm seama că există existența cu noi cu tot, ca un fior.”

„Orice gândire care sucește total lucrurile pe care eu credeam că le știu este filozofie, și ea este primejdioasă, căci amenință curgerea vieții mele de zi cu zi.”

„Istoria științei e mai plină de cimitire decât de cuceriri valabile.”

„N-am întâlnit escroc mai mare decât este omul cu sine însuși. Orice greșeală impietează asupra imaginii pe care ți-o faci despre tine. Or, e curios să vezi cum întotdeauna câștigă imaginea și niciodată greșeala.”

„Nu există sursă mai bună a cunoașterii de sine decât dialogul cu greșeala care îți aparține: a o asuma, a vrea mai târziu să o eviți, a o transforma, a-i vindeca sursa.”

„Eroarea este falsul în căutarea adevărului, pe când minciuna este falsificarea unui adevăr știut.”

„‘Intelectualul’ a devenit tot mai mult omul care citește, nu omul care gândește.”

„La noi, foarte puțini oameni culți știu că nu sunt culți.”

„Un intelectual încrezut e cel care a citit cărți prea bune pentru el.”

„A gândi singur nu înseamnă a gândi de la tine, ci, dimpotrivă, a aștepta ce-ți vine-n gând, a fi ‘liber’ pentru gândurile ce vin peste tine.”

„Violența este ultima armă a răului, dar ea stă în spatele tuturor celorlalte sau, mai degrabă, este orizontul în care se rânduiesc toate celelalte.”

„Răul prelucrează cu precădere proștii, în vreme ce binele, pentru că implică analiza, recurge cel mai adesea la inteligenți. Și cum proștii sunt mai mulți, răul are mai lesne câștig de cauză.”

„Atât cât schimbăm lumea, atât ne schimbăm și noi.”

„Cifra este priza stăpânirii asupra supușilor. Cifra este o formă de control, forma de verificare a realității. Este iluzia că prin grila cifrei poți controla și stăpâni totul.”

„Caracterizată temporal, provincia este locul unde multe se petrec, dar unde nu se întâmplă nimic.”

„Cele mai multe șanse de a fi uitate și pierdute au obiectele care nu mai prezintă nici un interes pentru noi.”

„Nu există citire definitivă a marilor filozofi.”

„Veleitarul este un om de acțiune sabotat de însuși proiectul lui de a face. El își propune să facă în spațiul lui ceea ce nu poate să facă. El vrea să prindă o balenă cu o undiță firavă. Însăși măreția proiectului e frâna realizării lui.”

„O societate democratică n-ar trebui să conțină în ea o structură care îi contrariază esența și, totodată, o societate democratică trebuie să aibă Serviciile Secrete care să-i asigure securitatea.”

„Demitizarea ne-a răpit o lume întreagă fără s-o înlocuiască cu ceva, așa că am rămas cu surogate ca mafia, terorismul, perversitățile, narcoticele etc. și cu... pekinezi.”

„Odată cu creșterea și desăvârșirea sistemelor de comunicații scade și posibilitatea generală de intercomunicații umane.”

„Cu cât o disciplină sau o tehnică este mai avansată, cu atât se îndepărtează de omul de rând și contribuie la crearea lumii neînțelese ce-l înconjoară.”

„În viața lui, omul trebuie să se afirme. Nu ca voință de putere, ci ca a-ți lua viața în brațe. Afirmarea nu este doar acțiune, ci condiția ei permanentă, care premerge oricărei acțiuni, oricărui gând, oricărei opinii. În toate ne afirmăm. Crizele existențiale pure sunt crize de afirmare.”

„Competența înseamnă nu numai să te pricepi la ceva, ci și — pe aceleași criterii — să știi că nu te pricepi la altceva.”

„Nu e trist să-ți folosești viața pentru ce o să fie când tu n-ai să mai fii?”

„Angajatul de stat are mentalitatea funcției, nu calitățile ei.”

„Filozofia e răspunsul unui Dumnezeu care nu există.”

„Poeții sunt nebunii care au găsit mijlocul să fie psihiatrii lumii.”

„Începi să fii de-adevăratelea când accepți că tot ce faci te reprezintă.”

„Vorbirea e totdeauna eveniment, scrisul e totdeauna document.”

„Ai înțeles de-adevăratelea un text când simți că-l moștenești.”

„Maturul e un manuscris plin de corecturi.”

„Singurătatea sporește instinctul autodistrugerii.”

„Cu toți oamenii am, la început, de trecut pragul lui «n-avem nimic să ne spunem».”

„Când îți mor cei dragi începe egoismul de a trăi.”

„Viața e un joc de reguli neștiute, a cărui miză ești tu însuți.”

„Fiecare zi o viață pe scurt. Un memento de care nimeni nu ține zilnic seama.”

„Remușcarea este memoria morală.”

„În fond, eu fac o teză de doctorat la Dumnezeu.”

„Ideile trebuie și digerate, nu numai mestecate.”

„Bătrânii locuiesc în ruinele vieții lor.”

„Românul mai are o mare rezervă de respect și admirație pentru cinste, caracter, competență, cu condiția să nu-i fie cerute lui.”

„Maturizarea e în bună parte o luptă între învăț și dezvăț.”

„Ce ți se întâmplă ție e o pățanie. Ce li se întâmplă altora e «informație».”

„Înțelepciunea izvorăște din întrebările proprii. Dar ele de unde vin?”

„Frica de moarte e doar frică de frică.”

„Viața e un bun de consumație care se consumă singur și asta e tot ce avem.”

„A vorbi clar înseamnă a vorbi în așa fel încât cuvintele să nu conteze.”

„A fi liber înseamnă a nu avea «program».”

„Orice «trebuie» este o sub-jugare a prezent-viitorului de către trecut.”

„Viața e un joc pe viață și pe moarte, în care, la sfârșit, credem că știm ce-ar fi trebuit să facem.”

„Oamenii fără vicii nu au nici imaginație. Sau au doar una imaginată.”

„Sinceritatea umilește.”

„Cei mai mulți oameni confundă «nu am nimic să-mi reproșez» cu «nu vreau să-mi reproșez nimic».”

„Nu din moarte izvorăște frica, ci din nemărginitul care devine prezență.”

„A filosofa este a gândi despre ceea ce toată lumea știe.”

„Metafizica este căutarea locului de unde se vede existența.”

„Să judeci un om e o treabă fără sfârșit, din care nu înveți altceva decât să judeci greșit.”

„Viața n-are sens decât dacă n-are sens.”

„În întrebări toți suntem geniali; doar la răspunsuri ne răsfirăm în proști, mediocri, deștepți și geniali.”

„Cu toți avem idei pe care ar trebui să le scoatem la pensie.”

„Fiecare suntem un amestec de ceea ce suntem, ce credem că suntem și ce am vrea să fim.”

„Trăim cu necontenita credință că o să trăim. Cum de e cu putință așa ceva? În fiecare seară ne culcăm convinși că o să trăim mâine. Dar și mai și este convingerea că o să fie un mâine.”