Sentimentul ca un zeu

Eu, mă simt complet când sunt cu tine,

Iar când, tu nu ești lângă mine,

Nu am un gol, rămân întreg,

Căci sufletul tău este în al meu.

Să-ți spun eu despre ziua trivială?

E inutil, că eu nu pot să spun că o percep,

Ea trece iute chiar prin mine,

Și nu rămâne decât ceea ce sunt eu.

Cuvintele, cu greu mi le găsesc

Ca să exprim ce simt eu pentru tine,

Să fie oare-un sentiment divin?

De asta, poate nu pot să ți-l spun.

O fi vreun zeu ce mă încearcă?

Să îmi arate ce am eu mai bun,

Adică tu, mi te indică chiar pe tine,

Nu ce rostești în vagi cuvinte,

Căci trec prin mine ca un neutrin,

Sunt faptele și gândurile tale,

Care-mi arată ce tu simți.

L-am prins, aceasta este!

Ah, cum înșelat am fost...

Nu-i sentimentul meu,

Nu-i nici măcar un zeu,

E dragostea ce tu mi-o porți.